poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-18 | |
http://revista-ecoul.com/2008/11/15/adrian-botez-%e2%80%9esunteti-niste-nesimtiti-domnilor%e2%80%9c/
CANON DE POST Și după ce au rupt din ei și pâine, În posturi lungi - morminte reci, și frânte, Dar încă vii, târându-se spre mâine - Le-a mai rămas încă-un canon: SÃ CÂNTE! Din Babilonul zilelor de câine, Îngenuncheați pe lângă o icoană, Sau implorând pe lângă moaște, hrană, Pentru acei ce n-au putere, mâine – Mai au o ascultare: SÃ NU DOARMÃ! Estimp, pe lume, Europa toarnă Containere cu pâine – drept în mare – Estimp, niște copii, visând mâncare, Flămânzi, se sting, precum o lumânare, Și mor flămânzi, gemând, într-o lucarnă – De sus, și Dumnezeu, se înfioară – Și ar grăi, dar nu are cuvinte – Căci sfinții lui, din lut, sau oseminte SÃ SIMTÃ, au canon! Dar SÃ NU PIARÃ! Și nici măcar pe cruce, SÃ NU MOARÃ! Și POSTUL DE CRÃCIUN, DE-ABIA ÎNCEPE – Mereu, din ei, mai taie o felie – Doar, doar, cu ea, măcar o ființă vie Va dumica cu ea, printre OTREPE – Noi mergem mai departe, printre ÞEPE, ei au canon: să-L ROAGE să ne IERTE! 18 noiembrie 2008
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate