reciprocitatea privirii tale nu-mi era destinată
treceai prin mine ca expresul de dimineață
prin mizil dar și-acela oprește uneori

înțeleg de ce nu oprește niciodată expresul de dimineață în mine
nu sunt mizil
și nu sunt trecut pe nici un fel de hartă
sunt o imensitate ce cuprinde toate mediile
și nu mă încap hărțile astea probabil se răzbună pe mine
veșnicul corigent la disciplinele tehnice

înțeleg și de ce privirea ta nu se oprește în mine
nici ea nu este expresul de dimineață
care uneori mai oprește în halte nepotrivite
nu că mizil ar fi așa ceva

nu

nepotrivirea este între retinele noastre
nu între orarele trenurilor noastre personale
între politicile ministerului transporturilor
imaginea ta se formează refractar în pata mea oarbă

atât de plin de mine pretutindeni refuz cartografierea
exist doar în ochii tăi un pământ nedescoperit un traseu uitat de călători
m-am dezobișnuit de mult să fiu călcat de priviri
și nu mai pot fi reciproca ci
doar o simplă
ipoteză