poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-30 | | Decorul depinde de imaginația fiecăruia: ești liber să-mi aranjezi inima cum vrei, eu plec să-mi petrec viețile următoare pe alt mal mai puțin abrupt, ți-o las până la anul poți aduce sentimente cu geometrie reglabilă în funcție de starea vremii dacă spațiul tău cosmic este variabil fii sigur că voi cădea în tine ca o ploaie de metan preferabil să taci atunci prin urmare profită de timpul acordat azi nu costă nimic Ploaie adevarată: stau mereu sub aceeași umbrelă cu tine ne mințim atât de mult încât ne iubim și mai mult până la piele leoarcă Fals: eu – pompez zilnic emoții cutanate uneori cad, embolie și sunet Atenție începe poezia: inima mea e roasă de carii zace în pod nu simte nimic le fel ca geamantanul din armată Terapie de grup: și tu și eu suntem obiecte portabile de pildă când cineva nu are chef să îți spună bună dimineața și te scoate cu fața spre public poți să stai pe scenă să joci rolul fiecărui spectator din sală poți intra în filmul oricui e mai bine să lași deschis să poți fi transportat cu ușurință în When the White Lilacs Bloom Again Romy Schneider, sau după caz, masculin Mersul meu: prin tine are iz medieval să facem un pact, un tratat de pace să dăm principiile peste cap sau poate un text medieval, religios ruinat deja, unde să fiu arsă pe rug pentru ierburile miraculoase pe care ți le-am așezat sub pernă Idee pentru decorul din prima strofă: am să-mi decorez mormântul cu tine aici libertăți necunoscute vor erupe din noi ne vom lipi mâinile, ne vom lipi cuvintele cu ochii închiși se vor naște pasiuni neinventate să facem un pact, un tratat de pace sau poate un text medieval, religios cu o filosofie sofisticată sau doar câteva versete din cântecul lui Roland ar fi îndeajuns m-aș ridica escaladând întunericul din tine ca zidurile castelului Pembroke uneori o voi lua de la capăt La cumpărături: sunt o femeie îmbrăcată sărăcăcios fără prea mulți bani privirea-mi intră în tine și nu mai iese decât noaptea când cucuvele îți cântă moartea am să o cumpăr cadou de ziua ta am să-i pun panglici roșii e tot ce îmi pot permite Ordin: soldat, ai un nasture lipsă și arma necurățată la luptă, pe tine te iubesc
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate