|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ nu pot respira
￭ ESTE POETICUL O CALE DE CUNOAÅžTERE ÅžI ACÅ¢IUNE? – COMENTARII LA HEIDEGGER
￭ supradoză de nimic
￭ Sonet (CCCLXI)
￭ noaptea dintre amintiri
￭ ​zolman locker privindu-se în sena 20 de zile mai târziu
￭ Scrisoare către Bob Dylan
￭ Cîntecul codului de bare îndrăgostit de codul qr
￭ M-am agăţat de o frânghie cu gât vânăt
￭ când vrei să te îndrepÈ›i spre Olimp, dar ai greÈ™it sensul
￭ referinÈ›e nefireÈ™ti la calitățile unei lecturi de calitate pentru a-È›i stârni dacă nu gelozia atunci sigur curiozitatea
￭ Amintire 1 È™i 2
￭ BeÈ›ie-n veci
￭ litaniile sataniste
￭ Bahică
￭ RecunoÅŸtinţă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Rânjet
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Adrian Roditis [Adrian Roditis ]
2006-05-03
| |
Oameni uzați îmi zâmbesc...
Nu pot să-i opresc.
Am transcris noaptea în mine,
Afară e ori noapte ori mai,
Ma-nțeapa un vis cu albine,
Tu îmi zâmbești...și mai stai.
Oameni uzați îmi zâmbesc...
Nu pot să-i opresc.
Am vasle în de-antebrațe,
În mine e piața sau cort,
Am gânduri în loc de mațe,
Iar cerul...face avort.
Oameni uzați îmi zâmbesc...
Nu pot să-i opresc.
Pe mine mă fumează atomul,
Până-n nucleu, ca un filtru,
Mă sting cum se stinge tot omul,
În acest joc...fără arbitru.
Oameni uzați îmi zâmbesc...
Nu pot să-i opresc.
 |
|
|
|
