visele și țelurile i s-au împlinit,
planetele micului prinț erau aliniate favorabil,
putea să inventeze, să se reinventeze.
o cheamă bleuette și e păpușa casei,
așa se alintă în fața adunării care ia decizii.

dimineața, la cafeaua interzisă, a adulților
scrâșnește din dinți, bate din picior, pune întrebări absurde
încurcă roluri și dă bătaie de cap familiei.
din nimic încearcă să conturez lumea ei de poveste

mai pe la amiază când soarele își servește farfuria de...
de ce vrea ea!
scoate creioanele colorate cu zâmbete
și desenează tot ce-i cade sub mână
oameni de pluș cu ideologii verzi pe pereți,
scrijelește mobila cu fericire cât încape,
lipește cu plastilină un strop de înțelegere pe covor,
pictează cu acuarele empatie pe canapele.
învârte cu dexteritate
artista, aceea care o răsfață cu bomboane de plastic
și strigă în culorile curcubeului :
« am dreptate de o sută de ori ! »

dupămasa e refractară la orice gustare cu gest matur,
nu face compromisuri cu viața,
se bate cu ea , cu soldăței de plumb,
nu are planuri de cucerire, doar castele de nisip,
ceilalți, dacă nu văd șarpele boa care înghite elefantul
să stea deoparte

seara apucă luna cu dinții,
scoate din ascunzătoare marionetele
ca mulțimea să se arate în oglindă
căluți de lemn să calmeze vehemența.
e spontană și dezordonată.
aruncă cu mașinuțe telecomandate
și arhitecturi din cuburi de plastic
să dezechilibreze ticurile și scopurile,
face avioane și vaporașe de hârtie
pentru ocolul pământului în câte zile are chef,
încă un truc : cutiuța muzicală
de înghițit peiorative.

o ia mereu de la capăt…
contrazice furtuni și avalanșe de reguli,
ignoră munți de pedepse și canoane,
susține până la sfârșit
războiul lui potemkin și kami-mura:
« am dreptate de o sută de ori ! »


adunarea se impacientează
o încadrează la anarhiști,
mustră, sancționează
și caută soluții de îndreptare.

noaptea, îmbracă totul în tăcere
și fuge la culcare în raftul cu utopie și ingenuitate
cu toate bicicletele, trotinetele și rolele,
și-i lasă să-și contabilizeze avariile morale.

divergențe, țipete, revolte și mofturi
trec de partea cealaltă a baricadei.
bleuette zâmbește triumfătoare :
«am dreptate de o sută de ori !»