pentru că nu știam de unde să încep,
unde voi ajunge
într-un labirint în care nu-mi regăseam sinele,
am început cu un stigăt,
un adevărat strigăt în pustie
care avea ecoul în inimă,
și, de aceea îl percepeam
interminabil și chinuitor.
Începutul era cel care avea să deschidă porți:
erau porțile destinului.
Tocmai că doream să înving
am adunat toate forțele mele
dar, un fapt infim...
căci labirintul are o intrare
dar cine știe câte ieșiri...