e toamna câmp de bătălie
sub frunze-aprinse cad eroii
striviți de părul lung al ploii

e-atâta liniște sub glie!

iluzii mor și pier speranțe
în mierea teilor se scutur
amortizate-aripi de flutur

se sparg înfiorat romanțe

din crăpături de coji de nucă
timpul cum un vierme verde
spre stoluri zborul surd își pierde

e toamnă și mi-e dor de ducă