poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-09-09 | | Înscris în bibliotecă de jkloungsuh
Un popă gras în pufuri lenevea,
În cald iatac, cu scoarțe căptușit; Madame Sidoine alături tolănea, Gingașă, albă, trup ferchezuit, Și zi și noapte beau nectar, tihnit, În râs și-alint, sărut și îmbiere, Cu trupuri despuiate de plăcere. și cum îi oblicesc prin cep uscat, Îmi zic: ca să alungi orice durere, Cel mai de preț e traiu-ndestulat. De Franc și cu Elena lui aveau Asemeni vieți de tihnă și de pace, A ai și ceapă nu mai miroseau, Scovardă unsă nu știau a face. Nu dau pe lapte prins și pe potroace O ceapă degerată; nu caut sfadă Că dorm sub trandafirii din livadă; Nu-i mai tihnit pe podină un pat, Ce ziceți voi? E rost de vreo tăgadă? Cel mai de preț e traiu-ndestulat. Mănâncă pită neagră de secară, și beau tot anul apă de cișmea. Păsări de-aici la Vavilon ce zboară, Cu prețul lor, o zi n-aș rămânea, Un ceas să mă oprească n-ar putea. Dă Doamne, Franc Gontier să aibă pace, Lângă Elena, sub rozar de-i place; De le e bine așa, nu-s supărat. Cu viața de la țară n-am ce face; Cel mai de preț e traiu-ndestulat. Prințe, împacă-ne cu-n sfat cuminte. Cât despre mine, de nu-i cu bănat, Aud de mic copil și iau aminte: Cel mai de preț e traiu-ndestulat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate