din lemnul tău amice
eu voi crea satana
și voi lăsa în urmă vedenii cu sandale
îți voi lăsa pe buze călăi cu gust de pâine
spinările de bice
se vor opri bătrâne să stoarcă portocale
pe plajă la Bahamas mă voi aprinde toată
în razele de soare
să îmi răsfrâng splendoarea
eu voi cânta în ștreang
tu netezește-mi blana
vopsește-mă cu smoală să fiu întunecată
apoi sărută-mi fruntea
și leapădă sutana

eu nu mă tem de nimeni
chiar dacă îmi vor rupe albeața de pe ochi
toți stâlpii de pe stradă
eu voi vedea prin tine
voi zgâria cu limba faianța de la baie
voi strangula toți plopii
cu dinți și intestine
voi mirosi a pradă...
atunci, vor plânge popii

Umblând prin măruntaie la micul meu spectacol
de uter să te-apropii
pe vrejuri subterane
și vei găsi acolo femei de chiparoase
amprente digitale jucându-se cu ploaia
făptura mea secundă
reconstruind cu pana în vechiul tău oracol
organe genitale





(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)