peronul era cald ca o lipie voiam să îi spun și andreei
de lipie
și să râdem
dar i-am văzut strălucind cumva emoționant ochii
știam că vizitase în toamnă chișinăul
i-am întins pachetul
am zis toți grănicerii au înțeles că e pentru stare de urgență
toți afirmau că știu de revistă
și nu au deschis
am zâmbit

am rătăcit pe străzi înguste am traversat piața universității
am văzut cărți de anticar și mai noi cărți care trag de mânecă
am văzut lume vestimentată ciudat
am șezut pe o bancă sub un havuz ca și cum răcoritor
am constatat că peste tot în jur miroase
pregnant
a urină

m-am sufocat
am asurzit
am format un număr de telefon și am închis ochii
și am plâns
adânc
în mine
sincopat
alături bucureștiul își ieșea din piele cu zgomot

andreea fuma
asta dacă vă puteți imagina un înger fumând

mă uitam cum se străduiește să meargă dreaptă
fără a se încovoia
acum bucureștiul pentru mine înseamnă și andreea
strângând în brațe un pachet
greu
greu
greu