poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-10 | |
Într-o cabină de camion
pe un drum de țară, autostopistul devine maleabil și prinde aripi, în spatele plăcuței cu numele șoferului vesel. Pădure și stînci, gata să se prăbușească, se mișcă repede pe parbrizul ecran. Senzația că forma zilei și reminiscențele unei lumi mai degrabă pierdute rămîn mult în urmă și trec în eter. Aici gîndurile se opresc. Aici este locul unde se dă jos, plătește și-și ia zîmbind la revedere. Un loc frumos, unde soarele seamănă cu emanația Duhului sfînt din icoane. Noi auzim pulsul lung și susținut al autostopistului, îi simțim pămîntul de sub picioare și jocurile vii pe care le face cu degetele în pantofi. Animalele cu ochi aprinși pe care nu le putem vedea ni le închipuim printr-o sugestie vagă și puternică a vieții de dincolo de tufișuri. Animale mici și mari ademenite de mirosul melancolic al rîului. Viteza și starea sufletului se apropie de o condiție care a fost mai la început, înainte ca reminiscențele unei lumi mai degrabă pierdute să-și facă simțite artificiile.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate