mie nu mi-au plăcut niciodată poruncile
de aceea am aruncat gunoiul în buncăr cu tot cu găleată
am spart sticlele de lapte de pragul ușii și din banii de pâine
am luat câte o jumătate de chil de caramele Kandia
să moară părinții de la S3 de oftică
și să mă blesteme bilingv toți dentiștii
mie nu mi-a plăcut micul dejun
de aceea îmi făceam din miez de pâine dimineața
câte un zeu sau un soldat îmbrăcat în miere polifloră
îmi murdăream cămașa albă
rupeam ecusonul de la mâneca și învățam geografia politică a cartierului
cu lama cu compasul și cu promisunea unei urechi lipsă
pe mine mă fluierau la geam valeții de caro berea la litru țigari de pe jos
de aceea numele domnului se ferea de buzele mele
ca de-o sahara sau
ca preoții de sărutările unei curve
în duminici în orele de dezvoltare a vorbirii și joia plouam
marțea mă găsea la coadă la timbre Ras Al Khaima
iar sâmbetele cu atelier și matematică
le dădeam cu șireturi de mort și argint viu
pe apa vieții mele de acum
mie mi-au plăcut femeile altora
capra vecinului era întotdeauna mai grasă
mielul de paște avea glasul mai dulce iar
părinții altora le dădeau bani de țigări
o oră mai mult pe afară
și adidași cumpărați de la polonezi
mie mi-ar fi plăcut să mă cinstesc cu tata
și cu mama
să le mulțumesc pentru participare
să le înmânez cupa
și campionatul
și să le spun că plec în miez de Mai cu Steaua
mie îmi place să fur să preacurvesc și să jur cu degetele încrucișate
îmi place să îmi țin ochiul în palmă și să îl ridic deasupra mulțimii
de acolo el îmi citește meniurile lui dacă
dacă și numai dacă e un loc aproape geometric
dacă e un loc pe care alții îl numesc altfel
și dacă e rugăciunea mea ineptă către un zeu din miez de pâine
chiar dacă e corabia lui Anton Lupan
și ce dacă devine nume de buletin
mie îmi cânta
o mie de cânturi
o mie de flori
nu îmi plac diacriticele
iar zeul ăsta din pernă amenința că într-o zi
mă va da afară

lovește-mă tată
lovește-mă
dacă ai să pleci de la mine
am să mă sui în
cerul altuia