poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-04-24 | |
Imaginea ochiului reflectat în sine,
marele ochi al privirii scufundate-n real, trecerea lentă a sensului prin cifrul ideilor, toate răzbat la același semnal. Hieroglifă a inexprimabilului, iubirea se cerne prin sita de cuvinte-a poemului. Pale metafore cad ca musca-n lapte în tunelul sensului "și nu mai tac din gură". Ochiul-timpan, cocoșat ca un verb de prea multe foneme, scrutează-n negrul abis al uitării. Pe cărarea îngustă a realului, trec amintiri ce se cern în cuvinte, scris în cartea de vise e strigătul anilor, culorile îmbătate cu timp șerpuind se întind pe pânza de umbre-a iubirii. Eu zac pe-o saltea de vise destrămate și cern prin sita de cuvinte-a poemului iubirea, hieroglifă a inexprimabilului, mă regăsesc în verbele care exprimă încremenirea, iar spațiul himeric al versului mă sufocă în marea-i de cuvinte. Doar imaginea ochiului reflectat în sine mai păstrează fulgurații senine din filmul risipirii. Mă opresc la semnalul realului și tunelul sensului dispare în spațiul deschis de-ntrebare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate