poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1799 .



oceanul adulmecă un trup ce se topește
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [angela furtuna ]

2008-06-08  |     | 






sunt mecanisme care te ajută să faci față
contracțiilor morții
și dimineților ei voluptoase când îți adaugă o picătură de gin în ceai
iar asta te face să-ți amintești nașterea pe vine a prințesei
din petale roz
fără dureri și fără spasme
la fel cum aduni de pe jos filele unui manuscris luat de vânt

fiecare zi este o restaurare a trecutului care pulsează în ligamente
în mușchi
în globule
în oase
în sinapsele reci
în timpul ce se târăște prin pupilele tale lasându-și balele
pe crusta divinului homuncul tolănit sub palmier
oceanul adulmecă un trup ce se topește sub limba de valuri
stai turcește în fața ta de ceață și fumezi de fapt în fața oglinzii
prin care țâșnesc neîncetat secrețiile inutile ale minții ce se stinge
în timp ce resturi din digestia realului fermentează
și se contractă în vârful degetelor ce apasă
pe clapele orgii din Jemappes

e un fel de a rămâne nemișcată până la următoarea contracție
care va face să vibreze cutia de rezonanță a cortexului
căci trupul nu mai există dincolo de această accelerație
când stai nemișcată în fața oglinzii
și totuși acul vitezometrului depășește 200 la oră 210 apoi 250
tot ce ai fost revine în capsula memoriei ca o moară
o constelație măcinându-și secara pentru pâine
sunt nașteri succesive de forme care te supun mereu contracțiilor
sinapse ce transmit în oglindă miile de chipuri de păpuși
din care ai evadat în această încremenire fluidă


e o privire în sus către umerii cocoșatului
sau e un air-bag ce te fixează mai bine în placentă
dar cineva nu te lasă să te zdrobești

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!