poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-13 | |
Peste nuri-nori, trupul tău ca un cer plin de cărări
Dâre lipicioase in depărtări Lâna ceții incurcată in rugii dimineții O primăvară cu noi la subsuori Iți doresc clepsidră inaltă La poarta ta să mai bată speranța In rest timp înalt, în albia în care am intrat Râu de nisip, pe margini dune de soare-nroșit Tu pluta de codru pe fluviul de timp Eu plictis, granit, pământ al nimănui, neiubit. Dacă așa a fost, aici o carapace ierboasă ce hrănește alte instincte, O înțepenire țestoasă între cruci, Acolo, zbor ușor, descurcat ca un ghem , Þesătură cu lujerii culorilor, -lume bună Pe umărul deciziei- final Se plânge amar- frunți de cleștar doborâte Tu,lin-rupe-te,nu pânză,nu corabie, Ca o frunză de ramul nesăbuinței Ca un mal ce se rupe de alt mal Intre noi , mereu ceva adânc, neoprit de nimic Trupul tău ,peste nori ,ca un cer- ploi hrănitoare pentru noii veniți Dâre osoase printre gene fugind Dimineți fierte,veninul mătăsii înfioară, înverzește limba uscată a sorții.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate