Complexul lui Oedip





Ce rece lacrima dimineții
Peste mirosul verde crud al vieții
De parcă n-aș mai muri niciodată
De parcă visul visător
Nepăsător de-al clipei zbor
Ar plânge lacrimi de cleștar
Peste timpul răscolit
De surghiunul lui Oedip
De parcă n-ar mai fi murit niciodată
Doar ochii lui ai mei acum
Mângâie chipul ca un fum
Cuprins în lacrima dimineții