viață dăruind prin mici intensități de extaz



dăruind viață prin mici intensități
maree interioară și pântec
într-un dans de sfori
poetul marionetă e și caracatiță ce
secretă în juru-i arhipelaguri otrăvitoare
cum miracolele ce primenesc prin moarte
utopiile celor vii
(„omul viu înmagazinează lumină
din două memorii antagonice
dar iubirea e numai a celui abia înviat”)
poetul trage mereu țărmul după sine
oceanul un câine tânăr feroce
și mută limita dincolo de tatuajul proaspăt
ca un os de salcie
poetul vine la tine cu un sărut pe pleoape și cu o minte fictivă
ce dizolvă timpul tău în noduri și rostul tău în înlănțuiri
el e limba care nu comunică
momentul irosirii de dumnezeu
când acela te alină și te ia
viață dăruind prin mici intensități de extaz

Angela Furtuna
4 mai 2008