|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ O clipă de intruziune
￭ neînsemnat, aproape invizibil, stinghereai într-un colÈ› al muzeului de vise pierdute
￭ Osana! Milostiv Fii-ne celor cu pohta în gât
￭ domnu’ pal
￭ am ÅŸi eu un if
￭ Baladă de plută pe margine de flux
￭ iarna de carne
￭ Singurătate
￭ nu pot respira
￭ ESTE POETICUL O CALE DE CUNOAÅžTERE ÅžI ACÅ¢IUNE? – COMENTARII LA HEIDEGGER
￭ supradoză de nimic
￭ Sonet (CCCLXI)
￭ noaptea dintre amintiri
￭ ​zolman locker privindu-se în sena 20 de zile mai târziu
￭ Scrisoare către Bob Dylan
￭ Cîntecul codului de bare îndrăgostit de codul qr
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Omul, cât trăiește-nvață
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Alex Vâlcu [Chitaristul ]
2008-03-21
| |
De o lună, telefonul nu mai sună.
Nu pentru c-ar fi stricat.
L-am închis și l-am pus la păstrat.
M-am săturat, măi frate, de prieteni.
Toți voiau să le dau.
Într-o zi le-am spus pe șleau:
Mă, voi ați înebunit, ce aveți?
Am, nu am, voi asta știți.
Ia mai dați-vă-n pisici!
Acum, când mă văd pe stradă, îmi fac semne.
De-alea cu subânțeles.
Gata, din memorie v-am scos.
Le rânjesc pe sub mustață, trec în față.
Omul, cât trăiește-nvață.
E, acum e altă viață!
 |
|
|
|
