poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-02-19 | |
februarie 2008
…Invers mai du-te-n ierbi departe să te pască tauri coborâți din fulgere furtuni… hei, tristețe, ți-ai pus ochii ca niște lame știrbe pe ceasul meu și-i tunzi limbile, cifrele – data blocată pe 7 de atunci sunt în fiecare zi în 7, luna nu mai contează…. mai du-te-n ape tulburi hrană peștilor de inox – fostele intenții de bine mi-e poftă să râd în hohot să țopăi ca un vrăbioi destoinic, să alerg – nici nu mai contează încotro-ul… Cel mai poftă mi-e să mătur curtea în fața casei părintești, strada până la fântână mai du-te-n… gară tristețe ia trenul spre invers oriunde voi fi eu _________________ Vis -I mi-a luat mâna purtând-o să-i ating rotundul pântecului vedeam prin buricele degetelor rotind ca în aer o monedă mare, roșie… în chip de făt – am tras cu spaimă mâna a repetat gestul cu blândețe de data asta am văzut un schelet chircit ca în mormintele egiptene din el răzbăteau aburi aurii și lumină subțire ……………………….. m-am trezit cu degetele amorțite strângeam o iconiță, muchiile ramei înfipte în podul palmei îmi părea că sunt deasupra așternutului levitând acum scriu aici în atelierul mic lemnăria mea vremelnică și mi-e bine _________________ Scrisoare mamei port cu taină sărut neșters pe obrazul nevăzut de oglinzi. O umbră – una din umbrele mele mă trage contra-pas… mă vrea acolo, în ieri-ul gumat. Îmi amintesc ultimul zâmbet – grimasă mai degrabă te rugam să nu plângi îmi spuneai că ți-e frig, c-ai visat și semnu-i drum lung deja nu mai puteam să te îmbrățișez, dar ți-am trimis medalionul acela cu faunul, te-am văzut când l-ai aruncat la o răscruce – tu nu știi ecoul mi-a lovit umbra îmi zic să nu-mi mai pese de simboluri și rup poze și cămăși mâine, mâine gol voi intra ca într-un cort străin în umbra mea dintâi în plasma ei voi găsi drumul spre tine, unge păzește pragul să nu mai pot pleca apoi… _________________ Să-i caut urma în urma Lui se prelinge întunericul două mii de ani, milioane de răstigniri pe secundă așteptând refracția luminii măcar să-i dăm pasului verb nou așa, încep golgotele… ne era bine în necredință suișul este sudoare, sânge umilire ……………………. dacă întunericul este absența luminii, orbii n-au nevoie de felinar mă pot lipsi de toate lucrurile aparent indispensabile și să-I caut urma _________________ Barbu Valeriu str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galați
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate