poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-07 | |
O clipă am visat că sunt liberă.......
O clipă am evadat din coconul meu țesut din fire fine de mătase, mi-am încălțat sandalele cusute din petice de vise... mi-am eliberat aripile crescute pe furiș din fire de dorințe... cu mult curaj am inspirat adânc privirea ta... și am crezut că zbor. m-am tot înălțat sorbind petalele cu rouă, prostuț țesute-n calea mea de un copil ce nu știa, că nu sunt fluture... că n-am cocon... că aripile-mi nu pot fi arse de flacăra privirii lui... el nu știa și nu i-am spus că toți suntem fluturi dar, numai unii au dreptul și putința să poarte aripi și sandale și să zboare... mi-am retezat atunci aripile, cu foarfecele realității lumii mele, a inimii mele, a vieții mele... și le privesc acum cum fără mine... vor să zboare... le voi păstra până atunci când voi deschide coconul din mine, și le voi dăruii ființei, deja dragi mie, pe care ți-o datorez știi bine numai ție.... nu ție! Cu aripile țesute din viața-mi ce mi-a fost... ființa dragă nouă, va știi să zboare... pentru că mumai ea este fluture adevărat ce acum este doar vis, în coconul iubirii noastre.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate