dacă aș aduna cîte o bucățică din fiecare zi de ieri
evident, numai momentele frumoase
aș face o arhivă
și aș ține-o într-un buzunar secret
pentru zilele proaste care vor veni

sînt înzăpezit pînă la sprîncene în omătul liric
orice strigăt, orice șoaptă îmi astupă gura
zăpada îmi intră pînă la omușor
chestia asta mă gîdilă al naibii

aș putea strănuta
o pasăre albastră alunecă pe cer
ar fi prima victimă
mie îmi place culoarea albastră
așa că mai bine tac

dar tăcerile prea lungi mă deprimă
găsesc din ce în ce mai puține clipe frumoase
arhiva mea e tot mai modestă

eu nu sînt modest știu că am o stea
undeva sus
am tot încercat s-o zăresc prin ochean
vedeam doar bolovani adevărați aruncați spre ea
cu precizie și îndemînare