te-am auzit într-o zi de vară,
te jucai de-a vața cu soarele
și cu inima mea
eram cu amețita aia de colegă a mea
numai eu știam

te-am văzut apoi
spărgând ușile timpului
să-ți faci loc
strigându-ți drepturile
să treci, să iubești
să te lipești de cutiuța muzicală
m-am topit brusc atunci
mulaj peste ochii tăi curioși
privind geamul lumii inedite

acum îmi ești toate anotimpurile
știu că îl adori pe el
doar e tata
dar respiri sângele meu
și eu știu cum crești
și cum dormi
numai și numai în pijamaua cu mașinuțe
o detești pe cea cu dinozauri

avem momentele noastre
gustul obrajilor și al mâinilor doar noi doi
și gustul plânsului îl împărțim
într-un fel aparte
ca și tot restul universului
care de atunci
din ziua aceea de vară
e altul...