sosire

Eram in tvalugul cel cu apa
Sosit a-m pe un inpins de dragoste
De animal cu cerebel de constinta
O intimplare!

In bezna prea-lucind a vieti
Se nimeri o noapte Sparta
Cu vasul de catifea din piele
Sa vad o raza de pulbere a vieti

Necunoscutul ma furat din locul meu
Si ma trimis in a-l mamei brate
Si ma uitam la cea figura de meschinarie
Si de jalea zilelor ce vin

Pe-o prapastie de vale
Al soarelui umbra sa-I fac
Trenul si visul sau trezit
Si mi-au zis -bine ai venit!