Daca ma poti vedea…
Daca ma poti auzi…
E scrasnetul meu de copil neajutorat…
E iazul meu de lacrimi sarate…
Sunt ochii mei ce se preling si corzile mele vocale ce ti-au declarat razboi.
Sunt aceleasi maini ce ti-au sarit in ajutor candva, care doresc sa-si reprime furii inabusite mai ceva ca sarmalele lasate ale bunicii…
Sunt picioarele mele,ce nu-si incetinesc tempo-ul si sufletul meu,ce-si cauta neprihanit caminul…
Sunt insomniile mele,ce te injura molcom in noapte , foindu-se cand pe o perna, cand pe alta…
Daca ma poti simti…
E ultimul litru de sange ce se scurge pe mana ta, diluat cu o ultima speranta inecata in hemoragie…