poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-15 | |
Eu si cu mine,
intr-o zi, stateam asa… uite, asa, in lumea mea, cocotata pe un fir verdeeeeeeeeeeeeeee si subtireeeeeeeeeeeee de iarba! Incercand sa prind raze de soare, ca sa ma fac mare! De nicaieri, de dupa un fir de roza sau… de tuberoza, ai aparut! Tu si cu tine. Mi-ai frant firul ierbii in verde si m-ai tarat in capatul lumii mele, sa mi-l arati pe noi. Eu si cu mine si cu tu si cu tine, ne uitam dupa noi. Noi pareaaaaa din cand, in cand si disparea. Parea, disperea si iar aparea, dar niciodata, nu reuseam, sa fim toti trei: eu si cu mine, tu si cu tine si noi… NU! Nu mai pot! Nu mai vreau! Nu mai stau! Eu si cu mine, mergem acas la verdele firului de iarba! Acum vad ca n-ai venit decat cu tine! Pe tu, l-ai lasat acasa! Acestea fiind spuse, m-am luat pe eu, de mana cu mine…si-am plecat. Ce prost! Sa vina doar cu el! Si sa mai vrea sa-l gaseasca pe noi! Oricum… el niciodata, n-a stiut ca eu si cu mine, suntem doi. Impreuna cu tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate