poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-04 | |
Știi,
Morile de vânt... Au fost sădite din durerea vântului, Au pus stăpânire peste sufletul lui Și acum zac înfipte în inma lui, Îl macină cu vuiete fierbinți Zi și noapte strigătul lui de durere Ascunde șoapte și clipe pustii, Și cât e de răbdător... Alteori se mai vaietă, Își plânge tânguitor nesfârșirea, Cu ploi nesecate... Fără de rod e făptura lui! Uneori râde și valsează cu marea, Cu stelele și luna, care-i sunt prieteni; Dar n-a iubit niciodată Și nici nu știe ce-i iubirea E-atât de trist uneori încât pârjolește câmpia, Stelele-l mai mângâie atunci, usor, prin puful norilor; Dar nu-l pot nici ele iubi... Ele s-au logodit cu luna; se iubesc tăinuit, mai pe-ascuns, Cerul le poartă măreț prin mantia lui de simfonie; Le-a promis să le fie sfeștnic, Și le-a dăruit numaidecât albul cristalelor, Dar , Nu prea mult, Iar, ca să nu fie văzute pe deplin, Le-a înconjurat trupul numai cu perlele mărilor... ..................................................... Acolo, sus, domnește pacea trupurilor veștnice, Aici, jos, vântul a pus stăpânire peste iubire!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate