Soarele in cufăr caută amurgul,
Iar de dantelă-i pare zarea,
Când pe o creangă-n crâng e cucul,
Urlă adânc și dulce marea.

Inel de raze-i pare ochiul,
Ca o șuviță ce suspină,
Aureola-i mișcă vârful,
De pe tăpșanul de lumină.

S-a-nțepenit in cer apusul,
Ca o sprânceană ca de aur,
Se-nduioșează chiar și plânsul
Unui semeț și falnic faur.

Pe piele ard raze sonore,
Ce-ntr-un inel se contopesc,
Iar intre valuri rup parâme,
Acești pirați ce se trezesc.

Inel de raze plânge luna,
La pieptul soarelui măreț,
E o iubită,numai una,
Și el e dulce și isteț.