poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-31 | |
tălpile tale au ceva din larma anafurei pășesc în jurul inimii mele cu exactitate de
ceas atomic (și totuși aș dori unul elvețian) timpul schiindu-ți între coapse ca pe marile coborâri ale alpilor prima poartă a doua la est nici una ratată linia de sosire treci printre spectatori și te duci până când urmele schiurilor în zăpadă se fac doi cocori în jumătățiți destul… destul! fac semn umbrei să șteargă limba soarelui rămas cu gura căscată sprijinit cu putere de marginile pătuțului auriu s-a întors tata! răsună încăperile asfințitului și involuntar mă caut în buzunare acolo unde bucuriile copiilor nu mai au loc de poezii un cuvânt? nu! planta care îmi secătuiește pământul? nu! curcubeul anxietății de mâine dimineață? nu! nuuu! NU eu vreau să nu mai fim noi unul obosit este cărat de celălalt nămolul sufletului se prinde de piele crapă și imită seceta nici o gură nu mai poate sorbi exilul propriilor vise tălpile tale se învârt acum în jurul tălpilor mele mă iubești de parcă m-ai măsura din numele tatălui până în numele fiului și până în burlăcia sfântului duh sorbindu-și cafeaua pe prispa mariei rămasă fată bătrână când vor termina răii de înrăit nu-i așa că vei veni și mă vei lua de încheietura mâinii nescriitoare și îmi vei spune hai vino că te-am iertat nu mai lăcrima să îmi aduc aminte rostul zilelor tale
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate