poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-07 | |
Aruncă lumea asta ca pe o cochilie
lipsită de culoare și ascute-ți buzele de cuvintele-păsări, de cuvintele-viermi, de cuvintele-oameni atât cât deșerturile aprinse în privirile fără chip își caută mările. Întoarce-te spre cer, facsimil după ritualul sacrificării inorogilor cu raze oblice mai presurizate decât frigul care arde intrinsecul, și oprește naufragiul orbitelor oarbe pe pieptul meu taciturn. Ascultă!... Pe țărmul unde numai retinele smălțuite își culeg penele ceramice de pe bagdadiile violacee ale visului degete de lut dispar în determinarea lor de a sfărma piatra sub care stă captiv Nesomnul... Șterge-mi amprenta respirației din spațiul unde sclavii pământului hrănesc cu trupul lor o lume și stăpânii bolților îndestulează vidul... Uită!... Geana nopții se lasă peste ochiul meu preschimbat în solz pentru a înota prin mine însumi în amonte. Penumbra îmi macină ființa... Ecce homo! Ecce homo! urlă printre dinți îngălbeniți statuile neterminate dăruindu-mi rana usturătoare a zâmbetului... O, antiviața mea, de ce m-ai întregit?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate