Ne-am întâlnit...

Două furtuni
călătorind prin vise
tânjind după al dragostei liman
cuib al iubirii interzise

pe țărmul nostru ne plimbam
ne răscoleam nisipul
și timpul se oprise-n loc
să ne privească chipul

ne-nlănțuiam în curcubee
semn al iubirii noastre
dar fu de-ajuns doar o scânteie

numai una...
și în noi doi
amarnic se dezlănțui
furtuna...

cer și pământ s-au spulberat
și-un nor întreg de stele,
pământul s-a cutremurat
și țărmul nostru...

țărmul nostru s-a-necat
sub negrul cerului brăzdat
de furioase iele

mai tot alerg prin vis sperând
să te-ntâlnesc pe-o plajă...
deși te vă plutind pe țărm
furat de-o altă vrajă

nisipul meu cel răscolit
mi-adună scoici în salbă
iar valul își întinde brațul
de spumă, să mă aibă