închide ochii și privește
în camera goală un pian
sprijinit de clape
timpul zbătându-se să înțeleagă
de ce nu poate opri sunete
lumini dansând contururi pe care
cerul le-a lasat să se întoarcă
foșnet de rochii lungi
mătăsuri atingând strălucirea podelei
lângă bastoane elegante ce le însoțesc în ritm
jobenuri valsând
deasupra privirilor calde
camera plină de grația frumoaselor doamne
și un ceas pe perete
în care ore ghemuite privesc speriate înapoi
timpul dansează învăluit în parfumul vremilor trecute
timpul visează
în camera goală
sprijinit de pian

***
deschide ochii și privește
mă așez la pian
degete se joacă pe clape
te văd alergând
sub strigătul pașilor tăi
sub degetele mele fierbinți
timpul visează mai departe
și nu pot să mă dezic
de cerul sub care am deschis ochii demult
mă văd dansând alături de tine
suntem tot noi
aceiași
puțin mai târzii puțin mai adânci
și știu că eu am fost toate că tu ai fost toți
suntem tot noi sub milioane de fețe
și poate doar ei încă nu au aflat
cine sunt