(cred că mi-a fost ursită cu toate că nici nu știa deosebirea
dintre cel care gândește și cel care caligrafiază)

când prima dată am văzut-o la hazna abia ridicând găleata
făcându-mi-se milă de picioarele-i subțiri ca niște schiuri
m-am oprit –
nici nu-mi închipuiam că de fapt mă aștepta

cam de atunci sunt eu cum sunt
și chiar dacă pe alta aș fi cântat-o
cum dracu să aibă habar cititorul?

acum s-a împlinit
acum o aștept eu în stația de metrou
furnicile mi se urcă pe vârfurile pantofilor
și nu mă clintesc

parcă o văd venind pe terasament cu pași de sălbăticiune
parcă o văd amenințându-mă de departe cu pumnii ei ca două vrăbii zgribulite

iar eu
coșcogeamite hahalera care între timp
aș fi putut iubi câteva tone de femei
voi tremura

pe nicovalele genunchilor ei mâinile-mi vor sta ca două frunze

multă vreme după despărțire
o femeie sărutată pe tălpi merge plângând –
simte cum calcă pe gura bărbatului

cam așa se întâmplă
după despărțire
o femeie sărutată pe tălpi te sugrumă