poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-11 | | Înscris în bibliotecă de Valeria Pintea
Plânge cântând pădurea bătrână,
Plânge cu plânsu-i sălbatec, Că viforul cel de jăratec Urgia din ceruri o mână. Și văile gem și munții de asemeni, Că-ncetul cu-ncetul viața le-o fură Vântul ce urlă, bici de căldură, Prin stâncile cele de cremeni. Secat e pământul de atâta blestem, Secat e și stă ca să ardă, Doar corbii croncăne-n hoardă De diavoli, iar vitele gem. Gem și mor pe câmpii, Când moartea pândește tot pasul, Doar corbilor li se aude glasul, Vestitor de grele urgii. Troznește pământul și stă ca să crape, Și cade din ceruri smoală de foc; Opritu-s-a ziua în loc. Și soarele arde și nici nu sunt ape Le suge pământul, flămând le oprește. Ba chiar porumbul, schelete muncite, Scârțâie jalnic cu frunze sucite, Și-i jale în aer, căci moartea pândește.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate