Nu mi-am făcut doza de durere
Pe ziua de astăzi...
Mi-am injectat ființa numai cu ceva
Dragoste găsită prin așternuturile patului meu.
Ai lăsat-o ostentativ acolo, ca să ma tenteze.
Dar nu îmi ajunge senzația,
Mai vreau să prizez un pic din cenușa
Mea de om, pe care să o arunc apoi
De-a lungul unui râu care să se verse
Undeva, convenabil între cer și iad!
Amețesc ca într-un carusel de copii,
Mai dă-mi fiori și fă-l să se învârtă
Mai repede, mai repede, mai repede!
Lasă-mă pradă mie însămi
Să uit de moartea pe care o sorb
Din otrava trupului tău animalic.
Plutesc și nu îmi mai pasă dacă
Sunt zile întregi care se evaporă nirvanic
Între minuni și prăbușiri.