poate că trebuia să mă feresc din calea ta ginghis han
știu că s-ar scăda în pulberea mea fel de fel de mirese
ca niște vrăbii

spargi blocuri de piatră zici terapia râsului te cred
stau și aștept să mi se refacă cetățile
timpul dintotdeauna a fost prietenul meu inconfundabil

ah ginghis han iar am avut o zi grea
grea
ca examenul tău de azi
despre care zici că vei scrie cândva un poem nemaipomenit
pe trepte

dar ce știi tu despre visele mele devorându-ți pernele
ca niște lupoaice albastre de pe care zboară blugii etceatera și intră
nude
în patul din oglindă

ginghis han mie nu îmi e frică de tine marele ginghis han
pentru că eu nu mai am nevoie și de pământ

01.02.06