Sărut ochii tăi și privirea-ți frumoasă,
Îmbrățișez cu ardoare sufletu-ți senin,
Lăcrimez ori de câte ori te supăr – și totu-i un chin,
Eu te iubesc și tu o știi, și îmi mai dai o șansă!

Și-apoi încep iar prin a-ți dedica totul ție,
Uit de viața-mi și de dorințele-mi deșarte,
Vreau să pierd totul numai să te am pe tine,
Să pot trăi iarăși cu bucuria pe frunte!

Și astfel tristețea-mi o pierd printre munți
Și supărarea prin văi o rătăcesc,
Doar lacrimile se mai cunosc pe chipu-mi rece,
Dar sunt acum de bucurie, și-mi trece!!!

Pășim din nou împreună pe tărâmul iubirii,
Legați braț la braț de coroana sufletească ce ne aparține,
Și printr-o frântură de surâs plăpând ne zâmbim întruna,
Uităm până și de acele clipe urâte ale relației noastre!

............................................................................................

E iarăși senin, peste tot soarele tresare de bucurie,
Pe noi ne ține într-o rază continuă de iubire,
Ne îmbrățișează ori de câte ori uităm să zâmbim,
Și astfel viața noastră devine tot mai ușoară!!!

Suntem iarăși împreună,
Din doi am creat o singură ramură sufletească,
Am reunit acel coral ce s-a sfărmat cândva din cauza vremii,
Am reîntregit familia dragă nouă!!!