|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ jurnal de ziua mondială a scriitorilor
￭ Prevăzând apusul
￭ Life is life
￭ Școala de nebuni
￭ decor
￭ No commission policy
￭ KW
￭ Apoi reîncepe forfota obiÈ™nuită
￭ soare de sticlă
￭ sunt în corpul meu
￭ biserica trupului
￭ am învățat să supravieÈ›uiesc È™i aÈ™a
￭ LaraicaElbaSavaÈ™iDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbeÈ™te cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Descriere
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Andrei Novac [iristoamna ]
2006-01-14
| |
Imi aduc aminte de mine,
copacii uscati se insirau
de la glezne in sus.
Si parca in apropierea marii,
renasterea mea ma asemana cu un cal.
Lespezile putrede uscau mirosul de scoici.
Tu erai a mea, cerul se lasa
doar peste umerii nostri,
de parca marea se nastea
inca odata pe amintiri.
Plopii uscati ni se scuturau intre palme.
Imi aduc aminte de lumina,
acum intunericul se stinge in infinit.
 |
|
|
|
