|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Èšipăt, colet È™i curcubeu
￭ cum am înÈ›eles dragostea
￭ Țărâna cerului sub tălpile reci (poeme ale absurdului)
￭ Două feÈ›e
￭ acestui tânăr
￭ atelierul unui portretist nonconformist
￭ La o răscruce de baruri
￭ între scila È™i caribda
￭ beach
￭ Irrlicht
￭ ​ultima vacanță de vară a victimelor întârziate în vraja lui august
￭ nimic simplu totul pe tarabă
￭ matrioÈ™ka
￭ Două chei
￭ meniul zilei
￭ Noi, ca un anticiclon
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Descriere
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Andrei Novac [iristoamna ]
2006-01-14
| |
Imi aduc aminte de mine,
copacii uscati se insirau
de la glezne in sus.
Si parca in apropierea marii,
renasterea mea ma asemana cu un cal.
Lespezile putrede uscau mirosul de scoici.
Tu erai a mea, cerul se lasa
doar peste umerii nostri,
de parca marea se nastea
inca odata pe amintiri.
Plopii uscati ni se scuturau intre palme.
Imi aduc aminte de lumina,
acum intunericul se stinge in infinit.
 |
|
|
|
