Eu am văzut un Înger...meritam!
Vorbeam de El c-o seară înainte...
Fiind în vizită, filosofam
Despre Geneză, cu un bun Părinte!

Soția mea era însărcinată!...
Eu mare cititor, îi povesteam
C-atunci când Îngerul se-arată,
Într-un copil de prima dată,
Vin vrăbiuțele la geam!

Dormind ușor întins pe spate,
Târziu, în noaptea următoare,
Trecu cu palma peste mine
Soția mea, ca o ninsoare!...
Nu prea dormisem bine, căci simțeam
Zvâcniri ciudate-n ambele picioare!

Deschid ușor o pleoapă, apoi alta...
Pe urmă ochii mari, nerespirând!...
Zăresc un Înger mic și de Lumină
Pe mâna ei, precum un bec arzând!

Nu m-am mișcat, nici n-am avut puterea
Să mai găsesc prin mintea mea vreun gând!

Era, cam cât un soldățel de jucărie,
Cu părul blond și lung, - chip de bărbat,
Cu aripi mari de lebădă pe spate
Și-n ie de argint înveșmântat!


Deodată, mă văzu și el pe mine
Și-nțepeni atâta de mirat!...
Cu ochii mari, sub fruntea lui senină,
Cum l-am surprins, s-a-ntors...apoi s-a spart!

S-a-mprăștiat pe pântecul soției
Ca pulberea de omăt...și-a luminat!

M-am ridicat nedumerit din pat...
A fost aievea?
Oare am visat?
-----------------------------------------------------
Am o fetiță, e un dar divin!...
Și când mă joc cu ea ,la piept de-o țin,
Îl simt pe Îngerul care se-ascunde-n ea!...
De astă dată, îi zâmbesc din plin!...
Sunt fericit! E cu fetița mea!!!