Cad fulgi de nea în noaptea de Crăciun
Ca floarea de cireș în primăvară...
Colindători, colindă omul bun!
Domnul coboară azi a doua oară!

Bunicii mei apar lângă fereastră,
Au vâsc în mână, cozonaci în poală!...
Să-mi cânte o colindă bătrânească!...
Vor să renască, nu mai vor să moară!

Aduc cu ei mătușile și unchii
Și prietenii plecați la Duhul Sfânt!
Þărână neagră multă, pe sub unghii,
Cum au săpat să iasă din mormânt!

Colindă pe trei voci, s-audă mama!...
S-audă tata cum se cântă bine!
Sunt bucurosi că s-au întors acasă
Dar m-au găsit în casă doar pe mine!

Îmi chem colindătorii lângă foc!
Sunt tot copil și frigul mă doboară!
Bomboanele din brad le-mpart, pe loc!...
Și covrigei le dau, legați pe sfoară!

Mă-ntreabă:- Unde-ți sunt soția, fata?
Le spun că, precum ei, la colindat!
-Au zile libere.. Școala e gata!
Anul acesta, mai că s-a-ncheiat!

O strig pe mama și îl strig pe tata,
Să vadă ce miracol s-a-ntâmplat...
Dar tata a plecat , îl vrea armata!...
Cu mama lângă el, s-a înrolat!

Se pierd colindători prin miez de noapte!...
Șoptind că, pe la anul, se-ntorc iar!
Îi urmăresc cu ochii, hăt departe...
Cinstesc cu vin... pahar după pahar!

Cad fulgi de nea în plină dimineață,
Ca floarea de cireș în primăvară!...
Colindătorii mei, din altă viață,
Mă fac să îmi simt ochii o povară!