Aripi

În zbor de fragedă durere
Au ars frivole amândouă,
S-au prăbușit lângă iubire,
Acea iubire-n stropi de rouă.

Amorul le-a surprins naive,
Cu ochii mari și parfumate,
Cu buze dulci și gât de slave,
Cu gene lungi și căutate.

Apoi le-a dezgolit de farmec,
Le-a dat tristețe și venin,
Le-a îmbrăcat în clești de rac
Și le-a trimis pe cer senin.

Am înțeles ce gânduri au
Abia când pană am găsit,
Știam ce căutau –
Pe cel ce strașnic le-a rănit.

Și au vărsat amarul dulce
Când pana mi-a zburat din mână,
Nici vântul nu mi-o va aduce,
Nici ele nu vor căuta stăpână.

În lava mea adorm în sânge,
Mă arde carnea și simțirea,
Mai bine așa, s-aud cum plânge
Ecoul meu și nu iubirea.