Separ un gand de-un fir de praf
si ce ramane descompun fatidic ,
ca-n noaptea grea ce va sa vina
sa simt romanta dintr-o stea .

serafic plange valul lin purtat de mari
la asfintirea gandurilor noastre seci ,
cand am pierdut puterea de-a privi lumina
si toate-n viata-s vechi si reci .

ar mai canta si ceata printre sori
fatis curtata de lumina calda
dar n-o lasam sa treaca printre nori ,
ce adunati in piepturi se destrama .

ne cheama voci de sus in ruga cea adanca ,
comori ne striga dintre pietre reci
dar ne-am casatorit ca oameni-stanca
si ne-mpartim alene lacrimi pe pamant !