Cam verzi fructele
cam subțire cămașa mortului
trebuia să-l îmbrăcați în haine mai călduroase.
Nimeni nu-l așteaptă cu rugul aprins
sub cupola de țărână.

Primăvara s-a dus
valul alb de petale a intrat în pământ
din toate părțile vin spre mine
șopârle cu pielea arsă.

Cam veche lumea, vă spun
cu mâna pe inimă
toate rănile se acoperă cu nămol și alge putrede
toate cuvintele se răzbună pe cei care le-au rostit
încercând să ridice pe ziduri de carne
un drapel de culoarea adevărului.

Cam rece pervazul
cam prea devreme apune soarele
și nimeni nu știe câți diavoli urcă pe schele
să construiască un palat
din sticlă neagră.