Cand am sa fiu mare camera mea de joaca va ramane o amintire.
In suflet iti voi fi copil cu teama lui si farmec de inchipuire.
Pe strazile pustii, tot alergand neobosit, vei astepta sa-ti dau o floare
Culeasa de pe muntii cei batrani cu rauri calde si fermecatoare.

Cand ma trezeam din somn plangand, ca pe Bau-Baul l-am visat,
In brate ma prindeai razand ,stergandu-mi lacrimile-ncet.
Azi, lacrimile ti le sterg eu tie, la gandul ca te las si plec,
Dar timpul toarce firul vietii, lasand in urma copilul speriat.

Ma uit cu drag la parul tau albit si ma visez copil din nou
Cand violete-n maini aveam de la cerneala din stilou
Si cum zambeai cand peste masa aplecat scriam o litera sau un cuvant
Cu mana tremurand si apasat iar tu ma mangaiai pe crestet bland

Tin minte cand am spart un geam cu mingea ce imi cumparasei,
M-ai dojenit zambind cu glasul tau blajin, sau parca ma certasei?
Am plans putin dar tu m-ai strans la piept si m-ai iertat
Si n-ai lasat copilu-ti speriat sa aibe chipul incruntat.


Imi era frig si transpiram iar fruntea imi ardea ca o vapaie
La capataiul meu ma oblojeai si multe flori pusesei in oadie
Ma inveleai dar eu ma dezveleam si totu se-nvartea in jurul meu
Ma sarutai pe ochi pe frunte si pe maini si te rugai la Dumnezeu


Iti mai aduci aminte cand spuneam cu gandul dus ca am un nod in gat
Si golul din stomac nu imi da pace facandu- ma sa tremur tot?
Ai ras duios si-apoi m-ai intrebat ce fata-am intalnit si mi-a placut
Sau daca nu cumva copila mi-a furta pe-ascuns un mic sarut


Apoi ma vad cum am crescut eram la o rascruce de drum nou
Terceam peste o bariera dadeam examen eram la bacalaureat
Tu m-ai incurajat si cu emotie mi-ai spus: E drummul tau
Si mergi pe el caci de acum copilaria ti s-a terminat


Ma uit la parul tau albit si-apuc incet pe drumul meu
Azi nu mai sunt copil si-as vrea ca timpul sa ramaie-n loc
Sa nu te pierd sa nu ma pierzi si sa mai fiu strengarul tau
Copilarie unde esti ? la tine vreau sa ma intorc.