poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-15 | |
Se prinde norul iar de plopi
izbindu-se cu-accent marin sta vara franta intr-un cot pe tarmul prins sub aur copt. Te temi de ploaia ce-o sa cada pe coarda albiei golite, te temi de noaptea intinata a iernii de pe-acum cernite... Ti-e bine-n suflet?! Nu e ud?! nu-i nici o zdreanta care-si rupe din tesatura chipu-mi slut?! Ti-e chiar atat de drept, iubite, cuvantul ce l-ai aruncat pe puntea zilelor, demult?! Mi-e greu a face cale-ntoarsa pe locul-n care ai lepadat pruncia goanei noastre tandre, a verilor cu sunet mat. Mi-e greu a te vopsi cu rosu sau galben, cu ceva ce-ar arde. Te-as agata de tocul usii. Sa ma lovesc la cap cu tine, sa-mi sune-n tample pescarusii plecati de-atunci din plaja stramta ce-o strajuiau stabilopozii. Aveam deja alge pe trup contorsionate-n rugi de spuma... e-atata vreme ce-a trecut pe fruntea de acum nebuna. Ca la ospatul de pe urma din alta toamna ma infrupt.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate