când ai ajuns eram deja acolo,
priveam afișul strâmb prins cu scotch pe sticla fumurie
a cinematografului
și mă vedeam în reflexia subțire a unei anume femei tinere și frumoase
- toate femeile tinere sunt frumoase -, spune poetul

îmi plăcea să ajung întotdeauna prima,
să-i dau răgaz inimii să se liniștească
să-și adune de prin cotloane bucuria și să o așeze în lumină
pe partea potrivită a iubirii
voiam să te văd de departe când vii,
să te pot cuprinde cu privirea
și să știu

cu mâinile ascunse în buzunarele mari
treceai grăbit prin mulțimea de oameni
care așteptau să intre la premiera unui film cu Jack și Rose
iar umerii încordați,
strânși în puful canadienei turcoaz,
îți dădeau de gol neliniștea.
era ger în ziua aceea și nu purtai căciulă nici mănuși pentru că știai și tu
ochii mei îți vor ține de cald de sete de orice
și atunci te-am recunoscut, dintre toți,
al meu

te-ai apropiat fără măcar să bănuiești că te văd,
m-am întors și brusc n-ai mai știut ce să spui sau să faci cu mâinile și cu ochii
doar te-ai înroșit
și înainte să te dezmeticești m-ai îmbrățișat
pentru prima oară și m-ai sărutat,
zburătorule,
ca și cum voiai să mă înveți pe de rost

când ai ajuns eram deja acolo
privind afișul filmului nostru oglindit în sticla fumurie