sunt un ratat al rătăcirilor
mă întorc de fiecare dată desculț de la marginea deșerturilor
cu tălpile pline de nisipul caravanelor cu mătase și fete morgane
noaptea am remușcări de asasin plătit amestecate cu grimase de înțelepți de duzină
și scriu lungi tratate despre rolul gesturilor în viața omului
cel care frământă
modelează
lovește cu securea
sculptează coarne de cerb
și niciodată nu sparge
lanțurile smălțuite ale automatelor de cafea și apă și snackuri