ți-a plăcut întotdeauna să citești pe sărite în ochii mei
vedeai doar dorință asta voiai să vezi nicidecum sângerarea din iris
nicidecum lacrima din piept nicidecum rana deschisă
din nepăsare
nicidecum întrebările


în timp am învățat
săritura calului e ceva obișnuit pentru tine ești un jocheu norocos
un domino auster la balul mascat al muțeniei
ocolești cu destulă hotărâre răspunsurile încât apoi
să nu le mai vreau


și-atunci de ce te-aș mai iubi, moncher?
de ce aș mai vrea ceva atât de perisabil precum resturile astea de dragoste
șubredă
și fără certificat de garanție?