Luceafăr al navelor adormite în port
Spune-mi, în firele ascuțite de iarbă
Ce scânteie lucește, ce tainic resort
Învață cuibul în primăvară să fiarbă?

Pentru cine tăria cu fluturi în zbor
Izbucnește-n creație preț de o clipă
Și-n atmosfera cotidiană, ce dirijor
Își răscolește puful alb de sub aripă?

Ah, talpa genunii cu nărav de balaur
Angrenează prin spațiu întreaga natură
Limbile sale verzui și pupila-i de aur
Descântă fitilul de flori de pe ramură.

De aceea, vezi tu, dumnezeu cu machina
A-nzestrat lumea cu parfum și culoare
Cu foaie de calcul și creioane din China
Apoi s-a-ndreptat și a zis - foarte tare...!