La 9 și trei minute
președintele a deschis ședința.
Primul punct:
toamna.

„Se constată că refuză să vină.
Nu și-a trimis delegații,
nu a răspuns la invitații,
nu colaborează.”

Un deputat din sud a propus sancțiuni:
„Să-i tăiem accesul la vânt și la ploaie.”
Un altul, din nord:
„Importăm frunze palide
de peste ocean.
Avem deja ofertă.” «Să se noteze!»

„Și cu melancolia ce facem?” –
a întrebat un poet rătăcit prin sală.
Notă: melancolia era prezentă,

(cu ochii umezi)
dar fără badge de acces,

Funcționarul a citit grav din dosar:
„Toamna se comportă ca un stat recalcitrant:
rigidă, opacă,
nu acceptă mecanismele democratice.
Se recomandă presiuni suplimentare
sau trecerea directă la iarnă.”

Până la 11:47 s-au făcut propuneri,
s-au numărat voturi,
s-a pierdut timp regulamentar.
Hotărâre:
«Toamna se amână
pentru exercițiul financiar următor."

Procesul-verbal consemnează:
„Lipsa frunzelor pe jos
nu afectează siguranța rutieră,
dar creează instabilitate emoțională
pe termen mediu și lung.”

Ședința s-a închis.
Prin ferestre se vedeau copacii,
în poziție de drepți,
cu frunzele la piept,
în așteptarea ordinului
contra toamnei
care nu vine.